Blog   |  Despre   |  Recenzii   |  Book Bloggers of Bucharest                        
Anunț!
Începând din data de 27 iulie 2017, blogul s-a mutat la adresa jurnalul-unei-cititoare.ro. Aceasta este o versiune statică a lui de până la acea dată.

Vei fi redirecționat automat spre noul website în 15 secunde. (sau apasă aici)
Acolo, vei putea folosi funcția de căutare de pe bara din dreapta pentru a găsi articolele mai vechi.

duminică, 8 iunie 2014

X-men: Days of Future Past (Viitorul e trecut)

O să încerc să nu dau niciun spoiler din noul film, însă o să mă refer de câteva ori la filmele mai vechi, așa că citiți în continuare doar dacă ați văzut celelalte 6 filme ale francizei sau dacă nu vă deranjează spoilerele.

Povestea:
În viitorul nu prea îndepărtat, santinelele - niște roboți al căror singur scop e să elimine mutanții - au ajuns atât de adaptabile la puterile mutanților încât aproape i-au eliminat în totalitate. Un grup restrâns a reușit să reziste deoarece Kitty Pride (Ellen Page) a descoperit faptul că poate trimite mintea cuiva înapoi în timp, astfel încât acesta să-i poată avertiza despre atacul santinelelor înainte ca acesta să aibă loc.
Între timp, profesorul Xavier (Patrick Stewart) a făcut echipă cu Magneto (Ian McKellen) și împreună și-au dat seama că momentul care a schimbat totul a fost ziua în care Raven/Mystique (Jennifer Lawrence) l-a asasinat pe Boliver Trask (Peter Dinklage), creatorul santinelelor. Din acea clipă, precum un bulgăre de zăpadă, lucrurile au devenit din ce în ce mai rele pentru mutanți. Tocmai de aceea, Wolverine (Hugh Jackman) se întoarce până în anul 1973 pentru a împiedica asasinatul și a schimba trecutul. Însă lucrurile s-ar putea să nu fie atât de simple pe cât își imaginează el, mai ales din cauză că trebuie să-i reunească pe tinerii Xavier (James McAvoy) și Magneto (Michael Fassbender) care, după evenimentele din First Class, se detestă, plus că Logan nu are nicio garanție că dacă o oprește pe Raven, ea nu va încerca din nou.

Părerea mea:
Am crescut cu desenul animat X-men. Acum două veri, l-am căutat pe net și am văzut toate cele 5 sezoane (la noi, pe Fox Kids, s-au difuzat doar primele 2). Tocmai de acceea, m-am bucurat când s-a făcut filmul în 2000 și mi-a plăcut să-mi revăd eroii preferați, de data asta în carne și oase, nu doar desenați. Mi-au plăcut actorii, mi-au plăcut filmele... cel puțin primele 2. Apoi lucrurile au început s-o ia la vale. X-men 3 a fost după părerea mea, cel mai epic fail pentru că nu poți să omori pur și simplu personajele pe care toată lumea le iubește, plus că mi s-a părut că sentimenele lui Logan pentru Jean au fost muuuult prea exagerate. Apoi a apărut Origins, care, cu câteva mici excepții, mie mi s-a părut un film ok, dar pentru foarte mulți a fost o dezamăgire. The Wolverine a fost superb vizual, dar slăbuț spre prost ca poveste. Cu First Class, însă, a părut că lucrurile încep să se îndrepte (știu că First class a apărut înainte de The Wolverine, dar eu le-am văzut în ordine inversă apariției).

Dar deși mi-au plăcut mereu puterile tuturor, poveștile lor și scenele de luptă, ceea ce mi-a plăcut întotdeauna la X-men a fost mesajul despre toleranță. Tocmai de aceea, Days of Future Past mi se pare cel mai bun film din franciză pentru că deși are în continuare niște scene de luptă fenomenale (și niște efecte speciale pe măsură), deși prezintă povestea unora dintre personajele noastre preferate și deși are și câțiva mutanți cu puteri care o să vă lase cu gura căscată, are și niște discursuri memorabile, niște scene atât de puternice încât își vor lăsa amprenta asupra spectatorilor și, spre deosebire de celelalte filme, de data asta are cu adevărat un mesaj.

În plus, spre deosebire de primele filme, de data asta am avut ocazia să vedem partea umană a unuia dintre cele mai faine personaje: Professor X. Dacă până acum a fost mereu omul cu răspunsurile, liderul calm și hotărât, și, mai presus de toate, veșnicul optimist, cel care credea mereu în cei din jurul lui, reușind astfel să scoată tot ce e mai bun din ei, în acest film avem ocazia să-l vedem distrus și vulnerabil, detestând lumea din jurul său, dar mai ales pe sine, fugind de propriile puteri și izolându-se de toată lumea. Și tocmai pentru că ne-am obișnuit ca el să fie stâlpul mutanților, modul în care el reușește să iasă la lumină și să spere din nou e cu atât mai impresionant. Jos pălăria în fața lui James McAvoy care a jucat excepțional și care a reușit să-l facă pe the good old Professor X să pară extrem de sexy.

Și, ca bonus, filmul acesta repară toate prostiile din X3, are un final care te face să arzi de nerăbdare să vezi filmul următor (plus că the after credit scene e awesome pentru oricine recunoaște personajul) și faptul că are și călătorii în timp o să te facă să dezbați ceea ce s-a întâmplat cu prietenii tăi tot drumul spre casă și încă vreo zi-două după.

Totuși, îl recomand doar celor care au văzut măcar First Class, deși cred că Days of Future Past poate fi apreciat la justa valoare doar de cei care au văzut toate filmele, ca să poată aprecia toate chestiile pe care le repară... Filmul acesta e ca un nou început pentru franciză și, dacă se păstrează trendul de a face filme din ce în ce mai bune, atunci următoarele filme din serie o să fie pur și simplu epice.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.